Medicina occidentala disocia, în Evul Mediu, mintea de trup, când exista o diferenta de opinii între matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne înconjoara, si Biserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse în Anexa Cartilor Interzise ale Bisericii în anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza în creier. Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a ajuns la concluzia ca "mintea este într-un mod atât de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile corpului uman, încât orice om care va reusi sa stapâneasca aceste elemente va revolutiona medicina".

Desi a fost nevoie de câteva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate îmbunatati procesul de vindecare a corpului, într-un mod în care medicina traditionala nu va putea niciodata.

Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau în mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu câteva secole în urma: gândurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza în mod direct sanatatea.

Psihologii sanatatii

Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale.

Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita: gândurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli.

"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa îmbratiseze aceasta metoda de vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norma întreaga la un spital specializat pe boli de inima (Northwestern Memorial, Chicago).

"Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care încearca sa gaseasca originea problemelor emotionale în copilarie. Medicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile, pentru care 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului în egala masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.

Un rezervor intact de vindecare

Patricia Mumby, profesor asistent în departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical Loyola University, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica iî privinta metodelor medicinii alopate si s-a hotarât sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de vindecare.

"Pacientii îsi dau seama de legatura dintre minte si trup si îsi doresc sa aiba mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala de vindecare..."

Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii – tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura - se bazeaza pe doua descoperiri revolutionare ale cercetatorilor în legatura cu modul de functionare al creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi împânzesc corpul în foarte multe modalitati având drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de-a doua afirma faptul ca creierul transmite în mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic din exterior.

Câmpul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul în care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina, crescând astfel riscul unei posibile boli si întârziind procesul de vindecare. Râsul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat integrarea microbilor în corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata împotriva aparitiei cancerului.

Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci când confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca în creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari neurochimice.

Într-un studiu, în care starea bolnavilor de Parkinson se îmbunatatea considerabil în urma utilizarii unor medicamente "false", imaginile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo îmbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului în 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.

Emotiile negative prelungesc bolile

De abia în secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca în urma cu 2000 de ani: "Sa vrei sa fii vindecat este începutul vindecarii."

Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explica ce voia Seneca sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atât" spune el. "Pacientii ar putea în continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decât o boala".

"În urma cu 20 de ani, daca îi sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguranta" spune McCarthy. "Astazi însa este mult mai îmbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii".

Dolores Rogalski, o femeie în varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres; dupa 4 luni în care a trecut printr-un divort, o operatie la plamâni, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege.

Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice cu dr. Lebowitz, directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oamenii încearca sa prezica sau sa controleze mediul în care traiesc", spune Lebowitz, "dar când problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa se concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite".

Înainte de transplant, Lebowitz a învatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adânci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a învatat aceste exercitii a ajutat-o sa îsi concentreze gândurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta în siguranta si capabila de vindecare.

"Nu mai sunt deloc ceea ce eram înainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptat divortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile în functie de importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie..."

Stresul cronic

Când oamenii de stiinta vorbesc despre stres, ei se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2 saptamâni, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi.

Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului în mod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se întoarce la creier si îl afecteaza în zonele care coordoneaza presiunea sângelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si anxietatea.

Datorita faptului ca articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse forumuri si apoi preluate de alte reviste si site-uri, fara a specifica originea lor, va informam ca adresa acestui articol este http://active.info.ms/?a=244 si este publicat la Active Information Media.

"Se pare ca circuitele în partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am început sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana" spune McEwen. Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul bolii".

"Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit" spune McEwan. "Te simti total lipsit de energie, vezi lucrurile în ceata si nu îti dai seama de ce se întâmpla în jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator organismului".

"Inima si celelalte organe sunt practic coordonate în totalitate de sistemul nervos central" spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.

Ruptura s-a produs, spune el, înca din epoca iluminismului din secolul 18, când oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s-a întâmplat deasemenea si în perioada Inchizitiei" , spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: "Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si Bisericii Catolice."

Puterea de vindecare a creierului

Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta: daca te simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones.

Efectul gândului asupra corpului a fost întotdeauna vizibil în diferite ipostaze: O situatie stresanta produce o senzatie de fluturi în stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este întrerupta de un telefon de la FISC care te anunta ca îti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le platesti.

Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest stres.

"Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente împotriva bolilor neurologice si analgezice viscerale", spune Jones. "Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci când stresul cronic s-a instalat". Dar în momentul în care vorbesti cu oamenii si te implici în viata lor privata si îi înveti sa priveasca problema în ansamblu, deja ei se simt mai bine.

În urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tânarul suferea de greturi puternice dupa ce mânca. A consultat mai multi doctori însa în zadar, iar în final a ajuns la Jones, care mai întâi a încercat aparatura sa sofisticata. Medicamentele împotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si înainte.

Atunci Jones s-a hotarât sa apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme lui Knocke au început datorita unui virus stomacal care îi provoca greturi când mânca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substante chimice care îi produceau greata oricând consuma alimente.

Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a încercat sa-l trateze pe Knocke prin autohipnoza, proces în care pacientul ramâne constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sa disocieze mâncarea de greata.

Concentrându-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera întunecata, Knocke îl asculta pe Keefer care îi spunea sa-si imagineze ca se afunda într-un nor fin ca apoi sa cada într-o barca ce plutea pe un lac linistit. Bând apa racoritoare din lac, Knocke îsi imagina cum aceasta îi trece prin esofag si mai apoi în stomac unde îi vindeca orice urma de greata.

Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De câte ori aceasta ameninta sa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta în vindecarea bolilor prin autohipnoza. "Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune Knocke.

"Ceea ce s-a stocat în memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa "formateze" aceasta senzatie si eu voi fi OK". Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De când terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai întâi trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala în sine.

Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la sfârsitul unui an, atât psihoterapia cât si antidepresivele erau mai eficiente în reducerea simptomelor bolii si îmbunatatirea calitatii vietii decât metodele clasice. Mai mult decât atât, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, costând cu 22% mai putin decât antidepresivele si cu 41% mai putin decât terapia standard.

Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului în timp ce se trata de cancer uterin, în urma cu 2 ani. Dupa ce l-a îngrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta.

Holme a folosit mai întâi tehnica prin care îsi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a început tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata în programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp pâna când sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca înainte, apoi fiica ei a remarcat cât de bine se înteleg parintii ei.

"Am mai multa energie. Sunt optimista", spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia.

Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament

Evident, medicina complementara nu poate înlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cât de eficienta este. Dar se observa un acord general în comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate.

În 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care îsi îngrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii, spre deosebire de persoanele de aceeasi vârsta si situatie economica similara care însa nu au aceste obligatii.

Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decât la studentii care asteapta vacanta de vara.

Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare în medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar.

Celulele imunitare încep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate în cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse în exces distrug tesuturi în întreg organismul crescând riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului.

"Cand Jan si eu am început sa lucram împreuna, nu credeam ca vom ajunge la aceasta concluzie" spune Glaser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. "Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, înca mai muncim în acest domeniu, fiindca evident merita."

De fapt, schimbam principiile medicale, spune el. "Medicii vor începe prin a întreba pacientii ce se întâmpla în vietile lor atunci când întâmpina probleme legate de boli infectioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate. Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul producerii acestor boli."

Primul indiciu, descoperit înca din anii 1900, de catre Walter Cannon de la Harvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimici organele interne. El a descoperit ca în orice moment de timp, când oamenii se simt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sângelui, a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie îngreunata.

60 de ani mai tarziu, în acelasi laborator, al lui Cannon, Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului: "relaxarea".

Reactia de relaxare

În timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard, asa ca, activitatea sa se desfasura noaptea, când putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prin simpla gândire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai reduse.

Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot îmbunatati reactia de relaxare a corpului.

"Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a înrautatit datorita stresului, a fost combatuta", spune Benson - profesor de medicina la Institutul Medical Harvard. "Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor în hipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele."

Oamenii îsi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos îi ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu împartasesc acest lucru cu psihologii lor.

"Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara" , spune Benson. "Prima fata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie sa existe si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului."

Investigatiile lui Benson în legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres – proces pe care el îl numeste "însanatosire prin memorie".

Datorita faptului ca articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse forumuri si apoi preluate de alte reviste si site-uri, fara a specifica originea lor, va informam ca adresa acestui articol este http://aim.coz.in/?a=245 si este publicat la Active Information Media.

"Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi."

Când cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te consideri în stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente îsi fac probabil efectul, datorita efectului placebo."

Interventiile psihologilor pot îmbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramâne foarte controversat, în ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei în medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care înca mai sperau la vindecare traiau mai mult decât cei care erau în acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie.

"Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci când oamenii se implica mai mult în a se ajuta pe ei însisi, ei îsi cresc de fapt rata de viata", spune Cunningham. "Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se întâmpla cu adevarat."

Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?

Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului în creier, poate fericirea produce schimbari benefice? Aceasta întrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles.

Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca râsul la comedii îl ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca râsul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.

"Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea sângelui si reduce ritmul respirator astfel încât sa nu fii nevoit sa respiri cadentat", spune Berk. "Se instaleaza în celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice."

Studiul lui Berk în legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt în mod semnificativ mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord în comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.

El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului. 

Sursa: http://aim.active.ws